Regulament
Regulamentul profilului de teologie
Ca oricare instituție care dorește o bună desfășurare a activității sale, și profilul nostru dispune de un regulament de ordine interioară menit să-i orienteze pe elevi pe parcursul anilor de liceu. Acest regulament este o reflectare firească a dorinței de bine pe care educatorii o manifestă față de cei care sunt educați, conștienți că legea nu este făcută pentru a-l îngrădi pe om, ci pentru a-i oferi sprijin în împlinirea sa umană.
LICEUL PEDAGOGIC „VASILE LUPU” – IAŞI PROFILUL TEOLOGIE ROMANO-CATOLICĂ
IAŞI – 2000
REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ
CUPRINS:
Capitolul I: DENUMIREA – SCOPUL
Capitolul II: CONDUCEREA – PROFESORII DIRIGINŢI
Capitolul III: DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI ALE ELEVILOR
Capitolul IV: EVIDENŢIERI ŞI SANCŢIUNI
Capitolul V: ÎNCETAREA CALITĂŢII DE ELEV LA PROFILUL TEOLOGIE ROMANO-CATOLICĂ
Capitolul VI: RELAŢIA ŞCOALĂ – FAMILIE
Capitolul VII: OBSERVAŢII FINALE
Capitolul I: DENUMIREA – SCOPUL
Art. 1. Profilul Teologie Romano-Catolică funcţionează în cadrul Liceului Pedagogic „Vasile Lupu” – Iaşi şi a fost înfiinţat la cererea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi prin ordinul ministrului nr. 2830/1999. El este pus sub patronajul spiritual al Sfintei Tereza a Pruncului Isus.
Art. 2. Fidel intenţiei cu care a fost înfiinţat, profilul Teologie romano-catolică asigură elevilor, băieţi şi fete, pe lângă pregătirea intelectuală corespunzătoare, o educaţie morală şi civică în spiritul Evangheliei, favorizând astfel o raportare corectă la valori şi o înţelegere profundă a responsabilităţilor ce le revin în comunitatea umană. Profilul vrea, totodată, să acorde o şansă în plus unor elevi care, provenind din medii socio-economice defavorizate, nu dispun de resursele necesare continuării formării intelectuale la un oricare alt profil dorit.
Capitolul II: CONDUCEREA – PROFESORII – DIRIGINŢI
Art. 3. Profilul este coordonat de către unul dintre preoţii profesori, desemnat de către Episcop şi care are funcţia de director-coordonator al întregii activităţi educative intelectuale şi spirituale, morale şi umane.
Art. 4. În limita posibilităţilor, profesorii diriginţi ai claselor de la profilul Teologie romano-catolică vor fi desemnaţi din rândul profesorilor şcolii, preferabil de religie romano-catolică, şi care dau dovada însuşirii spiritului care animă existenţa acestui profil, fiind dispuşi, în acelaşi timp, să colaboreze cu preoţii responsabili la realizarea finalităţilor propuse.
Art. 5. Profesorul diriginte va căuta mijloacele cele mai eficiente pentru a-i cunoaşte pe elevi, îndeosebi în ceea ce priveşte nivelul de pregătire, capacitatea de receptare şi adaptare, relaţiile extraşcolare etc. Va îmbina bunătatea cu exigenţa, după caz, urmărind întotdeauna binele elevilor săi.
Art. 6. La începutul fiecărei ore de curs, profesorul va face prezenţa, menţionând în catalog absenţele. Elevilor întârziaţi li se permite intrarea în clasă, dar nu li se motivează absenţele. Dacă se constată că elevul lipseşte intenţionat de la oră, alături de absenţe, se notează în catalog litera n (nemotivat). Aceste absenţe nu pot fi motivate prin scutire medicală, nici prin scutire din partea părinţilor, atrăgând după ele (după caz) scăderea notei la purtare.
Art. 7. Numai dirigintele este în măsură să motiveze absenţele elevilor din clasa de care răspunde. Motivarea se face pe baza scutirilor recunoscute de Regulamentul şcolar general (avizate de cabinetul medical al şcolii). Dacă există suspiciuni de falsificare a scutirii, aceasta nu va fi luată în calcul decât după o anchetă minuţioasă.
Art. 8. Profesorul poate scuti un elev de la ora sa, la cererea exprimată direct de elevul în cauză, numai după ce a constatat obiectivitatea cererii. Scutirea nu presupune şi anularea datoriei de a recupera în particular lecţia predată. În acest caz, absenţa de la oră este consemnată în catalog şi se încercuieşte. În situaţii bine întemeiate şi în absenţa dirigintelui, scutirea o poate acorda şi directorul-coordonator. Părinţii elevului pot solicita, în anumite cazuri, motivarea absenţelor. Aceste scutiri din partea părinţilor nu pot depăşi, de regulă, trei zile pe semestru.
Art. 9. Preoţii diriginţi sunt cei care asigură programul liturgic pentru elevii interni, program stabilit la începutul fiecărui an şcolar de către părintele director-coordonator. Programul colocviilor spirituale particulare şi programul spovezilor sunt acoperite de către părintele / părinţii spirituali desemnaţi de către episcopul diecezan. Având datoria de a ocroti sănătatea morală şi spirituală a elevilor, ei trebuie să se apropie de aceştia cu dragoste părintească şi să-i povăţuiască în mod înţelept. Conţinutul colocviilor particulare cu elevii are caracter secret.
Art. 10. Profesorul diriginte are următoarele obligaţii: a) Stabileşte, împreună cu elevii clasei, tematica orelor de dirigenţie; b) Completează catalogul, caietul dirigintelui, şi carnetele de alocaţie; c) Ţine evidenţa absenţelor nemotivate, a actelor de indisciplină şi studiază cauzele acestora; motivează absenţele pe baza actelor doveditoare (adeverinţă medicală vizată de cabinetul şcolar); d) Desfăşoară orele de dirigenţie potrivit planificării; e) Menţine legătura permanentă cu familia (mai ales în cazul elevilor-problemă sau în cazul elevilor ai căror părinţi au lipsit mai mult de două ori de la întâlnirile stabilite); înştiinţează în scris părinţii despre situaţia şcolară a elevilor (absenţe, note la purtare, situaţii de corigenţă sau repetenţie, sancţiuni etc.) şi păstrează la dosar actele doveditoare; f) Respectă Regulamentul şcolar şi Regulamentul de ordine interioară precum şi deciziile luate în cadrul consiliului profesoral sau al Consiliului de Administraţie, privind sancţionarea unor elevi; g) Participă la activităţile comisiei diriginţilor; h) Organizează anumite activităţi extraşcolare cu caracter cultural-educativ.
Capitolul III: DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI ALE ELEVILOR
Art. 11. Elevii profilului Teologie romano-catolică au dreptul şi datoria fundamentală de a învăţa şi de a da importanţă egală tuturor disciplinelor cuprinse în programa şcolară.
Art. 12. Participarea la cursuri este obligatorie. Absenţele nemotivate şi întârzierile de la ore se sancţionează, potrivit Regulamentului şcolar, cu scăderea notei la purtare, care poate duce, în final, la repetenţie sau exmatriculare. Pentru 10 absenţe sau întârzieri se scade un punct la purtare. La 20 de absenţe nemotivate elevul primeşte preaviz de exmatriculare, iar la 40 de absenţe nemotivate este exmatriculat.
Art. 13. Întârzierile sunt consemnate în catalog ca absenţe, elevului fiindu-i permisă participarea la oră. Aceste absenţe sunt considerate nemotivate.
Art. 14. Nota minimă la purtare pentru promovare este 7 (şapte).
Art. 15. Elevul este dator să comunice părinţilor sau tutorilor orice mesaj din partea dirigintelui sau a conducerii şcolii, cum ar fi, de exemplu: data şi ora şedinţelor cu părinţii, convocarea în particular a acestora pentru clarificarea anumitor situaţii etc.
Art. 16. Fiecare elev are un carnet de note care trebuie completat la zi, inclusiv cu semnătura părinţilor sau a tutorilor. Elevul nu are voie să introducă sau să modice notele din carnet, aceasta constituind o abatere gravă de la disciplina şcolară, pedepsindu-se cu scăderea notei la purtare sau, după caz, cu alte sancţiuni prevăzute de Regulamentul şcolar.
Art. 17. Atât în şcoală cât şi în afara ei, elevul trebuie să aibă o ţinută demnă, ordonată, naturală, evitând extravaganţele în limbaj, gesturi şi îmbrăcăminte.
Art. 18. Elevul va purta uniforma specifică şi o va respecta pentru că ea exprimă identitatea profilului în care este înmatriculat. Uniforma nu se schimbă pe drum sau la sfârşitul programului, elevul venind de acasă şi întorcându-se în această ţinută.
a) Uniforma băieţilor constă în costum de culoare închisă (negru), preferabil cămaşă albă, cravată, pantofi de culoare închisă; părul este tuns normal; le este interzis băieţilor să poarte cercei sau alte lucruri excentrice.
b) Uniforma fetelor constă în sacou şi fustă (decentă şi de lungime medie) de culoare închisă (negru), bluză albă, pantofi decenţi; în perioada 1 decembrie – 1 martie, la cerere, fusta poate fi înlocuită cu pantaloni de stofă, decenţi, de culoare neagră; părul fetelor, dacă este lung, va fi strâns în coadă;
c) Nu le este permis nici fetelor şi nici băieţilor să-şi vopsească unghiile sau părul.
d) Întrucât dăunează sănătăţii şi falsifică realitatea, machiajul este interzis.
Art. 19. Elevul va păstra ordinea şi curăţenia în sala de clasă precum şi în celelalte spaţii ale şcolii. La sfârşitul programului, elevii de serviciu vor efectua curăţenia în sala de clasă.
Art. 20. Deteriorarea mobilierului sau a materialelor didactice din vină proprie atrage după sine obligaţia de a suporta cheltuielile de reparaţie precum şi alte sancţiuni disciplinare după caz.
Art. 21. Elevul va arăta respect faţă de toţi profesorii precum şi faţă de personalul auxiliar al şcolii, atât în timpul programului cât şi în afara lui. Discuţiile neprincipiale, atitudinea arogantă şi necuviincioasă vor fi sancţionate după caz.
Art. 22. Şcoala este înzestrată cu mijloace acustice care anunţă începutul şi sfârşitul fiecărei ore de curs. Elevul trebuie să respecte semnificaţia acestui semnal sonor, exceptând situaţiile în care profesorul decide altfel. Elevul nu intră în clasă după profesor şi nu iese înaintea profesorului, fără asentimentul acestuia.
Art. 23. Fiecare clasă are un responsabil, care se îngrijeşte ca elevii de serviciu să-şi facă datoria şi care ţine legătura cu dirigintele; în calitate de reprezentant al clasei, face parte din Consiliul elevilor pe şcoală. Fiind ales de colectivul din care face parte, cu asentimentul dirigintelui, şeful clasei va fi ascultat şi respectat de către colegii săi, atunci când le propune acestora măsuri de întreprins pentru binele comun sau pentru aplanarea anumitor conflicte. Aceste măsuri vor fi luate în mod democratic, şeful clasei consultându-şi colegii şi cerând avizul dirigintelui.
Art. 24. Fiecare oră de curs va începe şi se va încheia, de regulă, cu o rugăciune rostită în comun, ca Dumnezeu să dăruiască participanţilor toată înţelepciunea şi priceperea (cf. Ef. 1,8 ).
Art. 25. În şcoală, pentru a proteja sănătatea psiho-somatică a elevilor, fumatul, consumul de băuturi alcoolice ori al substanţelor halucinogene sunt interzise.
Art. 26. În caz de îmbolnăvire, elevul este dator să se adreseze unui cadru medical autorizat, solicitând, atunci când este cazul, sprijinul dirigintelui.
Art. 27. Recunoscând adevărul sintagmei Mens sana in corpore sano (Minte sănătoasă în corp sănătos), elevii vor folosi orele de sport şi recreaţiile pentru mişcare în aer liber şi pentru exerciţii fizice. Tot în acest scop, se recomandă organizarea de excursii, drumeţii, concursuri pe teme sportive, cercuri de iniţiere în disciplinele sportive etc., aprobate de conducerea liceului.
Art. 28. Acceptând statutul de elev al profilului teologie romano-catolică şi recunoscând faptul că Unul este învăţătorul, Cristos, iar noi toţi suntem fii, şi că Dumnezeu este Tatăl ceresc, elevii interni sunt îndemnaţi să participe, nu din obligaţie, nici din frică, ci din iubire filială, la Sfânta Liturghie, ori de câte ori este posibil.
Capitolul IV: EVIDENŢIERI ŞI SANCŢIUNI
A. EVIDENŢIERI
Art. 29. Rezultatele obţinute de elevi la învăţătură şi disciplină sunt înregistrate în Catalog şi exprimate prin note de la 1 (unu) la 10 (zece).
Art. 30. La sfârşitul fiecărui an şcolar, elevii care au obţinut rezultate foarte bune la învăţătură şi purtare au dreptul la o recompensă suplimentară (premiu) după posibilităţile şcolii: diplome, cărţi, obiecte, excursii etc.
B. SANCŢIUNI
Art. 31. Copiatul sub orice formă la probele scrise sau orale constituie fraudă şi se sancţionează, conform Regulamentului şcolar, cu nota 1 (unu) şi cu scăderea notei la purtare. Întrucât şcoala, prin misiunea ei, are datoria de a contribui la formarea unor caractere oneste şi demne de încredere, sancţiunea de mai sus poate fi completată cu alte măsuri corective, după judecata prudentă a Consiliului profesoral (ex: avertisment scris, mutare disciplinară etc.).
Art. 32. Absentarea nemotivată şi întârzierile repetate de la ore atrag o sancţiune adaptată fiecărui caz în parte, după judecata prudentă a dirigintelui clasei, cu acordul Consiliului profesoral sau, în cazurile mai grave, al Conducerii liceului.
Art. 33. Abaterile de la disciplina şcolară şi de la etosul profilului vor fi sancţionate, în funcţie de gravitatea lor, de dirigintele clasei, de Consiliul profesoral sau de Consiliul de Administraţie al liceului, în acord cu dispoziţiile Episcopului Romano-Catolic de Iaşi, direct răspunzător de profilul teologie romano-catolică. Etosul profilului impune o verticalitate morală în limbaj, ţinută şi comportament care, nicidecum, nu pot leza bunul simţ şi pudoarea specifice unui creştin autentic.
Art. 34. Sancţiunile, în funcţie de gravitatea faptelor, sunt următoarele: a) observaţia individuală şi mustrarea în faţa clasei; b) mustrarea în faţa consiliului profesoral; c) mustrarea scrisă, cu înştiinţarea părinţilor şi a părintelui paroh din parohia căreia elevul aparţine; d) retragerea temporară a bursei; e) pierderea definitivă a bursei; f) mutarea disciplinară, temporară sau definitivă, la alt liceu; g) exmatricularea din liceu fără drept de reînscriere în unitatea şcolară, dar cu drept de reînscriere în alt liceu h) exmatricularea din liceu fără drept de reînscriere în toate unităţile învăţământului de stat; i) exmatricularea se face şi când elevul a acumulat 40 de absenţe nemotivate pe parcursul unui an şcolar.
Art. 35. Sancţiunile de la art. 34 punctele a-i vor fi însoţite şi de scăderea, după caz, a notei la purtare. Media 6 la purtare atrage după sine repetarea anului şcolar.
Art. 36. În situaţii extreme, se va face apel la Episcopul Romano-Catolic de Iaşi care, în virtutea funcţiei sale ierarhice, poate retrage binecuvântarea, solicitând încetarea funcţiei de elev la profilul teologie romano-catolică, tuturor celor care încalcă în mod grav regulamentul de ordine interioară al profilului.
Capitolul V: ÎNCETAREA CALITĂŢII DE ELEV
LA PROFILUL TEOLOGIE ROMANO-CATOLICĂ
Art. 37. Calitatea de elev la profilul teologie romano-catolică încetează în următoarele condiţii: a) la încheierea studiilor; b) în cazul sancţiunii de mutare disciplinară la o altă şcoală; c) în cazul exmatriculării fără drept de reînscriere în liceu; d) la cererea scrisă a elevilor sau a părinţilor, în cazul minorilor;
Capitolul VI: RELAŢIA ŞCOALĂ – FAMILIE
Art. 38. Documentele Bisericii afirmă că „părinţii, deoarece au dat viaţă copiilor lor, au obligaţia foarte gravă de a-i educa. De aceea, ei trebuie consideraţi primii şi principalii lor educatori…”, care vor crea o atmosferă familială însufleţită de iubire, de pietate faţă de Dumnezeu şi de respect faţă de oameni, favorizând educaţia integrală a copiilor. „Familia este, aşadar, prima şcoală a virtuţilor sociale, de care nici o societate nu se poate lipsi” (Pius al XI-lea, Divini Illius Magistri, p.59, AAS, XXII, an 1929). Dar părinţii, în nobila misiune pe care o au, trebuie ajutaţi de societate şi în primul rând de şcoală.
Art. 39. Având datoria şi dreptul inalienabil de a-şi educa bine copiii, părinţii au libertatea recunoscută prin legile interne şi internaţionale de a alege şcoala şi profilul pentru copiii lor.
Art. 40. O relaţie strânsă între şcoală şi familie este imperios necesară, mai ales într-un liceu care dispune de un profil teologic şi în care formarea moral-civică şi spirituală este pe primul plan.
Art. 41. La înscrierea pentru examenul de admitere în liceu, candidaţii vor fi însoţiţi de părinţi, care vor discuta cu părintele director-coordonator al profilului privitor la specificul profilului şi la normele impuse prin Regulamentul de ordine interioară, stabilind în prezenţa candidatului dacă acesta a fost bine orientat spre acest profil sau nu.
Art. 42. După prezentarea Regulamentului de ordine interioară, părinţii vor face o declaraţie în scris de luare la cunoştinţă a prescrierilor prevăzute în regulament, prin care se vor angaja să colaboreze strâns cu profesorii, în special cu dirigintele, urmărind îndeaproape evoluţia copilului. În urma acestei prezentări, se va întocmi o declaraţie din partea candidatului şi a părinţilor acestuia care se va anexa la dosarul candidatului.
Art. 43. Părinţii vor fi ţinuţi la curent (şi convocaţi ori de câte ori este cazul de către diriginte) asupra situaţiei la învăţătură şi disciplină a fiului/fiicei lor. Ei trebuie obişnuiţi să „frecventeze” liceul, să supravegheze cu dragoste şi exigenţă fiecare zi de şcoală a copiilor lor; să fie „aliaţii” profesorilor şi nu adversarii acestora în munca grea de educare a tinerilor. Astfel, pe parcursul celor patru ani, timp în care copiii lor fac parte din „familia profilului teologie romano-catolică”, părinţii sunt invitaţi să se integreze şi ei în această mare familie şi să fie solidari între ei, în cadrul Comitetului de părinţi, şi solidari cu şcoala, pe care să o susţină şi să o ajute atunci când este cazul.
Art. 44. Părinţii vor fi îndemnaţi ca, în măsura posibilităţilor, la nivelul conştiinţei proprii, să contribuie şi material, pentru ca fiii şi fiicele lor să se bucure de condiţii mai bune de studiu.
Art. 45. Sub nici un motiv, părinţii nu vor împiedica desfăşurarea normală a procesului de învăţământ. Nu le este îngăduit să perturbe orele de curs, neavând acces în sala de clasă decât numai dacă profesorul cere acest lucru.
Art. 46. Pentru situaţii familiale deosebite, părinţii pot solicita în scris dirigintelui motivarea absenţelor fiului/ fiicei lor, fără a depăşi 3 (trei) zile pe semestru.
Art. 47. În cazul în care părinţii nu se prezintă sistematic la şedinţe, diriginţii au obligaţia de a-i contacta, atenţionându-i asupra riscului la care se expun prin neglijarea îndatoririlor de părinţi.
Art. 48. Mustrările şi avertismentele primite de elev la şcoală le vor fi transmite în scris părinţilor de către profesorul diriginte. Acesta poate cere părinţilor să ridice personal de la şcoală avertismentele sau înştiinţările disciplinare.
Art. 49. La începutul fiecărui an de studiu, la iniţiativa dirigintelui clasei, în cadrul adunării generale a părinţilor, se alege comitetul de părinţi al clasei respective, format din preşedinte, casier şi 2-3 membri. Aceştia mobilizează restul părinţilor în acţiunile propuse pentru susţinerea şcolii. Ei vor acţiona întotdeauna în strânsă legătură cu dirigintele clasei. Numai astfel înţeleasă, de ambele părţi, colaborarea dintre şcoală şi familie va fi rodnică.
Capitolul VII: OBSERVAŢII FINALE
Art. 50. Prezentul regulament va intra în vigoare şi va avea putere de lege pentru elevii şi profesorii care activează în cadrul profilului Teologie romano-catolică, după aprobarea lui de către Episcopul Romano-Catolic de Iaşi.
