Catehism 5: Despre rugăciune

PARTEA A IV-A

DESPRE RUGĂCIUNE

1. DESPRE RUGĂCIUNE ÎN GENERAL

285. Ce este rugăciunea?
Rugăciunea este înălţarea minţii către Dumnezeu.

286. Este rugăciunea trebuincioasă pentru toţi?
Rugăciunea este trebuincioasă pentru mântuirea tuturor celor care au ajuns la vârsta priceperii.

287. Cum trebuie să ne rugăm?
Trebuie să ne rugăm: 1. cu evlavie; 2. cu umilinţă; 3. cu încredere; 4. cu supunere; 5. cu statornicie.

288. Când ne rugăm cu evlavie?
Ne rugăm cu evlavie când ne rugăm din inimă şi când alungăm orice gânduri străine de rugăciune.

289. Când ne rugăm cu umilinţă?
Ne rugăm cu umilinţă când ne recunoaştem nevrednicia şi ne căim de păcatele noastre.

290. Când ne rugăm cu încredere?
Ne rugăm cu încredere când avem nădejde că Dumnezeu ne va da toate câte ne sunt folositoare.

291. Când ne rugăm cu supunere faţă de voinţa lui Dumnezeu?
Ne rugăm cu supunere faţă de voinţa lui Dumnezeu când suntem dispuşi să primim orice din mâna lui, convinşi că El ne vrea mântuirea.

292. Când ne rugăm cu statornicie?
Ne rugăm cu statornicie când nu încetăm a ne ruga, cu toate că Dumnezeu nu ne ascultă îndată.

293. Când trebuie să ne rugăm?
Isus Cristos ne-a îndemnat să ne rugăm neîncetat şi să nu ne lăsăm; dar trebuie să ne rugăm mai ales la vreme de ispită sau primejdie.

294. Cum este cu putinţă să ne rugăm neîncetat?
Ne rugăm neîncetat când prin intenţia bună ne înălţăm deseori inima şi gândul către Dumnezeu şi-i oferim toate faptele, suferinţele şi bucuriile noastre.

2. DESPRE RUGĂCIUNEA DOMNEASCĂ

295. Care este rugăciunea cea mai însemnată?
Rugăciunea cea mai însemnată este „Tatăl nostru” sau „Rugăciunea Domnească”.

296. Pentru ce „Tatăl nostru” se numeşte „Rugăciunea Domnească”?
„Tatăl nostru” se numeşte „Rugăciunea Domnească” pentru că ne-a învăţat-o Domnul nostru Isus Cristos.

297. Spune „Tatăl nostru”!
Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău; vie împărăţia ta; facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi; şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri; şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău. Amin.

298. Ce ne aminteşte cuvântul „Tată”?
Cuvântul „Tată” ne aminteşte că Dumnezeu este Tatăl nostru, mai bun şi mai vrednic de cinstire decât orice tată din lume.

299. Ce cerem în întâia cerere: „sfinţească-se numele tău”?
În întâia cerere: „sfinţească-se numele tău” cerem ca numele lui Dumnezeu să nu fie necinstit de oameni niciodată, ci Dumnezeu să fie cunoscut, iubit şi cinstit de toţi.

300. Ce cerem în a doua cerere: „… vie împărăţia Ta …”?
În a doua cerere: „vie împărăţia ta” cerem ca împărăţia lui Dumnezeu, adică Biserica, să se răspândească tot mai mult pe pământ şi după această viaţă să dobândim împărăţia cerului.

301. Ce cerem în a treia cerere: „… facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământ …”?
În a treia cerere: „facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământ” cerem ca toţi oamenii de pe pământ să împlinească cu credinţă şi bucurie voia lui Dumnezeu, precum o împlinesc îngerii şi sfinţii în cer.

302. Ce cerem în a patra cerere: „… Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”?
În a patra cerere: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi” cerem ca Dumnezeu să ne dea în fiecare zi cele necesare pentru trup şi pentru suflet.

303. Ce cerem în a cincea cerere: „… şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”?
În a cincea cerere: „şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”, cerem ca Dumnezeu să ne ierte păcatele întocmai aşa cum şi noi îi iertăm pe aceia care au greşit împotriva noastră.

304. Ce cerem în a şasea cerere: „… şi nu ne duce pe noi în ispită”?
În a şasea cerere: „şi nu ne duce pe noi în ispită” cerem ca Dumnezeu să îndepărteze de la noi orice primejdie de păcat sau să ne dea harul să ne împotrivim ispitelor.

305. Ce cerem în a şaptea cerere: „… ci ne mântuieşte de cel rău …”?
În a şaptea cerere: „ci ne mântuieşte de cel rău” cerem ca Dumnezeu să ne ferească de orice rău sufletesc şi trupesc, mai cu seamă de păcat şi de pedeapsa veşnică.

306. Pentru ce adăugăm cuvântul „Amin”, adică „aşa să fie”?
Adăugăm cuvântul „Amin” „aşa să fie” pentru ne arăta încrederea că vom fi ascultaţi.

3. DESPRE SALUTAREA ÎNGEREASCĂ

307. Care este rugăciunea cea mai obişnuită, după „Tatăl nostru”?
Rugăciunea cea mai obişnuită, după „Tatăl nostru”, este rugăciunea în cinstea Preasfintei Fecioare Maria numită „Salutarea Îngerească”, „Născătoare de Dumnezeu” sau „Bucură-te, Marie”.

308. Spune Salutarea Îngerească!
Bucură-te, Marie, cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul trupului tău, Isus. Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

309. Câte părţi are Salutarea Îngerească?
Salutarea îngerească are două părţi: o parte de laudă şi o parte de rugăciune.

310. Ce cuprinde partea de laudă?
Partea de laudă cuprinde:

1. cuvintele Arhanghelului Gabriel: „Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei”.
2. cuvintele sfintei Elisabeta: „şi binecuvântat este rodul trupului tău”, la care adăugăm numele: „Isus”.

311. Ce cuprinde partea de rugăciune?
Partea de rugăciune cuprinde cuvintele adăugate de sfânta Biserică: „Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.”

312. Pentru ce adaugă Biserica aceste cuvinte?
Biserica adaugă aceste cuvinte pentru ca în toate nevoile, dar mai cu seamă în ceasul morţii, să avem ajutor şi mângâiere de la Preasfânta Fecioară Maria.