Mica Biblie 15: Convertirea Sf. Paul

Persecutarea Bisericii la Ierusalim şi răspândirea ei: Fap 8,1-25

Din acea zi în care Ştefan a fost omorât cu pietre, s-a făcut prigonire mare în Biserica din Ierusalim şi toţi s-au împrăştiat prin ţinuturile Iudeii şi Samariei, în afară de apostoli. Saul a fost acela care a făcut cel mai mult rău, pustiind Biserica. El intra prin casele ucenicilor, târa bărbaţi şi femei şi îi arunca în închisoare. Cei împrăştiaţi mergeau dintr-un loc în altul şi predicau vestea cea bună a cuvântului lui Dumnezeu.

Convertirea sfântului Paul: Fap 9,1-25; 22,3-21; 26,4-23; 1Cor 15,8-11

Saul, clocotind de mânie şi plănuind ameninţări şi omorârea ucenicilor Domnului, s-a dus la marele preot şi a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, ca să-i aducă legaţi la Ierusalim pe bărbaţii şi femeile pe care i-ar fi găsit urmând învăţătura lui Isus.

Pe când mergea şi era aproape de Damasc, deodată, a fost învăluit de o lumină strălucitoare din cer şi, căzând la pământ, a auzit un glas strigând: „Saule, Saule, de ce mă persecuţi?” El a întrebat: „Cine eşti, Doamne?” Domnul i-a răspuns: „Eu sunt Isus pe care tu îl prigoneşti. Greu îţi este să azvârli cu călcâiul în ţepuşă”. Tremurând şi buimăcit, Saul a întrebat: „Doamne, ce vrei să fac?” Domnul i-a răspuns: „Scoală-te şi intră în ora1, acolo ţi se va spune ce trebuie să faci”. Bărbaţii care îl însoţeau au rămas uimiţi auzind glasul, dar nevăzând pe nimeni. Saul s-a sculat de la pământ şi deschizându-şi însă ochii, nu vedea nimic. Însoţitorii l-au luat de mâini şi l-au dus în Damasc unde a stat trei zile fără să vadă şi nu a mâncat, nici nu a băut, ci s-a rugat neîncetat. În Damasc era un ucenic cu numele Anania. Într-o vedenie, Dumnezeu i-a zis să meargă la Saul din Tars, care se afla în casa lui Iuda. Anania a răspuns: „Doamne, am auzit de la mulţi cât rău le-a făcut omul acesta sfinţilor tăi în Ierusalim. Şi aici are împuternicire de la mai-marii preoţilor să-i pună în lanţuri pe toţi cei care cinstesc numele tău”. Domnul, însă, i-a spus: „Mergi, pentru că acesta este un vas pe care mi l-am ales ca să poarte numele meu înaintea popoarelor, înaintea regilor şi a fiilor lui Israel. Eu îi voi arăta cât trebuie să sufere el pentru numele meu”.

Anania s-a dus, şi-a pus mâinile asupra lui şi a spus: „Frate Saule, Domnul Isus, care ţi-a apărut pe drum când ai venit, m-a trimis ca să-ţi recapeţi vederea şi să te umpli de Duhul Sfânt”. Îndată i-au căzut de pe ochi ca nişte solzi şi şi-a recăpătat vederea. S-a sculat şi a fost botezat. A mâncat şi şi-a refăcut puterile. Saul a rămas câteva zile cu ucenicii din Damasc, şi îndată a intrat în sinagogi şi a început să predice că Isus este Fiul lui Dumnezeu. Iudeii au voit să-l omoare, dar ucenicii l-au pus într-un coş şi l-au lăsat, noaptea, în jos cu funiile peste zidurile cetăţii, şi aşa a scăpat de mâinile lor.

De reţinut:

Saule, Saule, de ce mă persecuţi? (Fap 9,4).

Acesta este un vas pe care mi l-am ales ca să poarte numele meu înaintea popoarelor, înaintea regilor şi a fiilor lui Israel (Fap 9,15).