Mica Bibllie 11: Cina cea de Taină

Iuda îl trădează pe Isus. Mielul de Paşti şi spălarea picioarelor ucenicilor: Mt 26,14-16; Mc 14,10-11; In 13,6-10

Marea sărbătoare a Paştilor era aproape. Isus ştia că după câteva zile aveau să înceapă patimile sale, de aceea, a făcut pregătirea pentru despărţirea de ucenicii săi. El le-a zis: „Ştiţi că peste două zile va fi Paştele, iar Fiul Omului va fi dat ca să fie răstignit”. În acel timp s-au adunat mai-marii preoţilor şi bătrânii poporului în curtea marelui preot Caiafa şi au ţinut sfat ca să-l prindă pe Isus cu viclenie şi să-l omoare. Au zis însă: „Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă răzvătire în popor”. Pe când ei s-au sfătuit, unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la mai-marii preoţilor şi le-a zis: „Ce vreţi să-mi daţi ca să-l dau pe mâna voastră?” Ei i-au oferit treizeci de arginţi. El a acceptat şi de atunci căuta o ocazie potrivită ca să-l dea pe mâinile lor. Era prima zi a Azimilor, când trebuia să se taie mielul de Paşti, de aceea, ucenicii l-au întrebat pe Isus: „Unde vrei să-ţi pregătim, ca să mănânci Paştele?” Isus le-a zis lui Petru şi Ioan: „Mergeţi în cetate şi vă va întâmpina un om care duce un urcior cu apă; mergeţi după el şi acolo unde va intra spuneţi stăpânului casei că învăţătorul zice: «Unde este camera mea, în care să mănânc Paştele cu discipolii mei?» El vă va arăta o sală mare, la etaj, gata aranjată. Pregătiţi acolo pentru noi”. Ei s-au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus şi au pregătit ospăţul de Paşti. Când s-a înserat, Isus a mers la masă cu apostolii şi a zis: „Atât de mult am dorit să mănânc paştele acesta cu voi înainte de pătimirea mea. Căci vă spun că nu-l voi mai mânca până când nu se va împlini în împărăţia lui Dumnezeu”.

Iubindu-i pe ai săi, care erau în lume, Isus i-a iubit până la sfârşit. În timpul cinei, el s-a sculat de la masă, şi-a pus la o parte veşmintele, a luat un ştergar şi s-a încins cu el. Apoi a turnat apă într-un vas şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.

A venit la Simon Petru, dar acesta i-a zis: „Doamne, tu să-mi speli picioarele?” Isus a răspuns şi i-a zis: „Ceea ce fac eu tu nu înţelegi acum, dar vei înţelege după aceasta”. Petru i-a spus: „Nu-mi vei spăla picioarele în veci!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu mine”. Simon Petru i-a spus: „Doamne, nu numai picioarele mele, ci şi mâinile şi capul”. Isus i-a zis: „Cine a făcut baie nu trebuie să-şi spele decât picioarele, căci este curat în întregime. Şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi”. El ştia cine avea să-l trădeze, de aceea a zis aceasta.

De reţinut:

Ce vreţi să-mi daţi ca să-l dau pe mâna voastră? Ei i-au oferit treizeci de arginţi (Mt 26,15).

Ştiind Isus că-i venise ceasul să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubindu-i pe ai săi, care erau în lume, i-a iubit până la sfârşit (In 13,1).

Instituirea sfintei Euharistii: Mt 26,26-29; Mc 14,22-25; Lc 22,14-20; 1Cor 11,23

După ce le-a spălat picioarele şi şi-a luat veşmintele, aşezându-se iarăşi la masă, le-a zis: „Înţelegeţi ce am făcut pentru voi? Voi mă numiţi «Învăţătorul» şi «Domnul» şi bine spuneţi, pentru că sunt. Aşadar, dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat picioarele, şi voi trebuie să vă spălaţi picioarele unii altora. Căci v-am dat exemplu ca şi voi să faceţi aşa cum v-am făcut eu”.

Apoi, ca dovadă supremă şi eternă a iubirii sale, Isus a instituit preasfântul sacrament al Euharistiei. Plecând din această lume, el a voit să rămână totuşi cu noi în acest sacrament al iubirii sale dumnezeieşti, sub speciile pâinii şi ale vinului.

Deci, pe când stăteau ei la cină, în ajunul pătimirii sale, Isus a luat pâinea în sfintele şi cinstitele sale mâini, şi ridicându-şi ochii spre cer, către Dumnezeu, Tatăl său atotputernic, i-a mulţumit, a binecuvântat pâinea, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor săi, zicând: „Luaţi şi mâncaţi, acesta este trupul meu, care se jertfeşte pentru voi”.

De asemenea, după cină, luând potirul şi mulţumind, l-a binecuvântat şi l-a dat ucenicilor, zicând: „Luaţi şi beţi din acesta toţi: acesta este sângele meu, al noului şi veşnicului legământ, care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. Faceţi aceasta în amintirea mea”. Şi toţi au băut din potir.

De reţinut:

Luaţi şi mâncaţi, acesta este trupul meu. Luaţi şi beţi acesta este sângele meu (Mt 26,26-28).