2010-2015Evenimente

Gândurile unei fiice de Ziua mamei

mama si fiicaDragă mamă, te iubesc cum soarele-şi iubeşte florile, cum vântul îşi iubeşte mările, cum noaptea luna şi-o doreşte, cum ziua zorile-şi iubeşte.

Acolo unde soarele nu vrea să se ducă şi nici luna nu vrea să mai aştepte, în raza câtorva licurici, păstrez icoana feţei tale. Frumuseţea, zâmbetul, bucuria şi speranţa mea eşti tu. Îmi place să ascult cum curg vorbele de pe buzele tale, fie că mă cerţi sau mă alinţi. Zborul porumbeilor este foşnetul paşilor tăi, roua din iarba zorilor este lacrima ta, când mă vezi că sufăr, iar florile câmpului îmi vorbesc despre gingăşia ta, scumpă mamă.

Oare de câte ori te-ai lăsat pe tine, ca să-mi fie bine, oare de câte ori ai suferit datorită concepţiilor mele, câte nopţi nu ai dormit, când mi-a fost mai greu? Nu ştiu, însă acum vreau să-mi cer iertare şi să-ţi mulţumesc pentru tot. Oh…! Ce poate să mă-nfioreze mai mult decât gândurile tale ce sunt vărsate doar printr-o singură privire, decât dragostea ta nemărginită? Acum nimic, deşi deseori mă simt pierdută într-o lume care mă vede cu alţi ochi. Ne-ncetat te simt aproape: simt căldura şi bătaia inimii ce îmi şopteşte. Când frumuseţea renaşte, când frunzele prieteniei cad, când totul se dărâmă şi simţi că lumea te-a uitat, secretul tău este să le supravieţuişti tuturor.

Aş vrea să dau timpul înapoi, să-ţi ofer afecţiunea şi ajutorul de care aveai nevoie, pentru că abia acum am realizat ce înseamnă să te rănească cineva. Un aer înflăcărat îmi învăluie sufletul ori de câte ori te văd. Liniştea grea cade peste glasul meu, iar din vorbele tale se aude o tristeţe adâncă. Farmecul întâmplărilor a stins dureri, dorinţe, dar nu a putut şi nici nu va putea pune inimile la locul lor, pentru că timpul e stăpânul tuturor. Mamă, de fapt, iubirea este suferinţa, căci a iubi înseamnă a suferi, dar, cum tot mai mulţi fug de suferinţă, tot mai puţini ştiu să iubească.

Un singur lucru îmi doresc: nu uita că eşti tot ce am, eşti simbolul gândurilor, al lanţurilor ce mă leagă de tine şi aripile ce mă înalţă, când cad.

Iuliana Gabor, cl. X-a

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *